Domogled

Denumirea turei: Varful Domogled

Data turei: 25 septembrie 2011

Durata: 8h

Distanta: 10 km

Diferenta de nivel: 950 m

Marcaj:      

Descriere: Domogled, sau muntele de unde se vede casa, este unul din varfurile importante ale Muntilor Mehedinti, impreuna cu altele precum Suscu, Hurcu, Rudina Mare etc.
Desi vremea parea sa nu tina cu noi, am strabatut totusi o parte din DN 67D a statiunii Baile Herculane pana am zarit in dreapta noastra panoul ce indica inceputul traseului spre atractiile noastre turistice: Crucea Alba, Varful Domogled si Izvorul Jelarau. Intrand in padure si urmarind poteca bine batatorita, am ajuns in foarte scurt timp la o prietenoasa constructie de lemn denumita simbolic Foisor Albastru. Mergand mai departe pe marcajul cruce albastra am intampinat in drumul nostru panouri informative despre traseu, precum si despre plantele intalnite. Dupa aproximativ trei sferturi de ceas in care padurea devenea tot mai rara si rocile tot mai dese, am zarit scrisul albastru de pe o stanca ce anunta intalnirea cu Crucea Alba. Am poposit aici, admirand o parte din statiunea Baile Herculane, crestele ce se ridicau in fata noastra si pinul banatean care inconjoara zona.
Echipati si gata de drum, am mai pasit pe marcajul albastru inca 2 minute, ajungand la o rascruce de drum. De aici, in dreapta pornea poteca abrupta semnalizata cu banda galbena inspre masivul Domogled, iar in stanga continua crucea albastra catre Izvorul Jelarau pe care aveam sa ne intoarcem mai tarziu. Asadar, am ales ca traseu banda galbena, pe care am urcat continuu prin padure, cu atentie sporita, deoarece marcajul nu era foarte vizibil iar grohotisul impreuna cu frunzele uscate deveneau alunecoase. Dupa mai putin de 1h, am descoperit o portiune de stanca pe care era indicata directia spre Grota lui Serban. Ne-am abatut de la drum si ne-am asumat putin timp ca sa o vizitam, iar dupa 30-40m ne-am aflat deja in fata ei. Primii pasi inauntru i-am putut vedea cu lumina naturala, dar imediat am fost nevoiti sa aprindem frontalele pentru a putea inainta. Grota nu pastreaza o temperatura destul de scazuta si este relativ uscata. Nu am zabovit mult aici, goniti fiind de un liliac caruia probabil i-am deranjat linistea. Revenind la marcajul initial cu banda galbena, ne-am mai deplasat prin padure pentru putin timp, iesind intr-o zona din ce in ce mai uscata si stancoasa. Dupa 30-40min de trecut printre copaci cazuti, vegetatie maracinoasa si din cand in cand portiuni de stanca pe care trebuia sa ne cataram, am avut vizibilitate spre o foarte mare parte din statiunea Baile Herculane. Imediat am ajuns pe Varful Domogledul Mic (1099m), iar in maxim 20 min soarele a rasarit dintre nori si noi ne odihneam deja langa roca ce anunta triumfatoare Vf. Domogled 1105m. Din acest punct am zarit in est Poiana Musuroane si Valea Jelarau care se intindea pana in nord. In spate, de departe, Varfurile Suscu si Hurcu. Se putea observa si cetatea Arjanei, precum si Muntii Almajului si depresiunea Mehadiei in vest, iar in sud se regaseau Muntii Mehedinti.
De aici am avut mai multe posibilitati de intoarcere. Am ales sa parcurgem o bucla si sa strabatem Poiana Musuroane si Valea Jelarau. Tablitele informative ne aratau directia si am remarcat cu usurinta marcajul triunghi rosu, ce ne-a purtat prin padurea plina de branduse, prima parte a traseului fiind destul de abrupta si alunecoasa, iar cea de a doua parte relativ drum drept si lejer, pana am iesit in poiana (1h). Cladirea fostei cabane forestiere era incuiata, dar ne-am bucurat de foisor, o masa cu banci asezata in bataia soarelui si altele la umbra (langa sursa de apa) si punctul de observatie a animalelor salbatice. Atmosfera a fost foarte prietenoasa, linistita, un loc de siguranta deplina si de neparasit. Peisajul a fost de asemenea superb, nu de departe zarindu-se varful de pe care tocmai am coborat, Domogled.
Traseul de intoarcere pe valea Jelarau marcat cu cruce albastra ne-a purtat cativa cativa zeci de metri pe drum forestier, apoi printr-o zona de coboras de padure foarte salbatica, roci si multi copaci cazuti la pamant. Dupa maxim o ora si jumatate am ajuns la Izvorul Jelarau, unde am profitat de apa rece, proaspata si familiaritatea foisorului. Aici incepe marcajul triunghi albastru catre varful Suscu, dar noi am continuat tot pe cruce albastra. Din acest moment drumul a urcat pana la intersectia cu marcajul banda galbena si imediat am ajuns la Crucea Alba. Am coborat pe acelasi drum pe care am urcat.
Au participat la drumetie: Lidia Dunareanu, Larissa Sirbu, Elena Nuta, Catalin Ogioiu, Viorel Visan. Imagini ale turei regasiti aici.